Zona

Comuna Bilbor este o localitate montana deosebit de pitoreasca, asezata la poalele muntilor Calimani, la izvoarele Bistricioarei. Astazi se cunoaste etimologia slavona a numelui localitatii provenind de la Bielbar (locul bradului alb).
Localiatea este inconjurata de munti acoperiti de intinse paduri de conifere. Aceasta depresiune intramontana se prezinta ca un platou inalt, brazdat de cateva cursuri de paraie, cel mai important fiind Bistricioara, afluent, mai demult, al Bistritei, dar care astazi isi varsa apele in lacul de acumulare de la Bicaz. Platoul este strajuit de masivele muntoase ale Calimanilor, Bistritei si Giurgeului, care il inconjoara ca niste ziduri ale unei cetati.
Bilborul este o asezare relativ noua, neputand depasi mai mult de 300 de ani. Cele mai vechi documente care se refera la ea sunt de dupa anul 1700. Prima atestare documentara este in 1776, BIELBOR, mentionata in documentele intocmite pe vremea imparatesei Maria Tereza (1740-1780), in care se arata existenta asezarilor razlete ale romanilor, aici la Bielbor. A doua atestare documentara a localitatii ca sistem comunitar organizat il reprezinta „Textul intelegerii din 25 mai 1778, prin care comunele Ditrau si Lazarea, din depresiunea Giurgeului isi imparteau teritoriul muntos al Bilborului”. Acest act s-a intocmit in casa satului Bilbor, adica – Primaria. Textul citat confirma intemeierea asezarii la o data mult mai indepartata, in jurul anului 1700, adica dupa Toplita Romana (1382) si Borsec (1594). In prezent Bilborul este o localitate rurala cu aproximativ 3000 de locuitori, fiind trecuta pe hartile turistice printre localitatile cu profil balnear. Acest lucru se datoreaza atat peisajului minunat, cat si numeroaselor izvoare de ape minerale.
Comuna BILBOR este amplasata in partea nordica a judetului Harghita si se afla pe Valea Bistricioarei la o altitudine de 900-1053 m, fiind compusa din:

• localitatea centru de comuna BILBOR
• localitatea componenta RACHITIS

Limita nordica a unitatii administrativ teritoriale de baza este formata de limita de judet inspre Suceava, cea vestica este formata de limita orasului Toplita, iar cea sudica fiind formata de limita statiunii Borsec si a comunei Corbu. Reteaua hidrografica apartine de bazinul hidrografic al Siretului incadrandu-se in regimul pluvial de tip carpatic, prezent prin paraul Bistricioara si afluentii sai. Apele subterane sunt reprezentate atat de izvoare de ape minerale cat si de izvoare de ape dulci. Clima este temperat-continental-depresionara si este caracterizata de o temperatura medie anuala de 7-8 grade C.

Accesibilitate:
Accesul in comuna Bilbor se face prin:

• Drumul Judetean D.J.174A cu acces direct la D.N.15 (Toplita-Borsec-Capu Corbului-Tulghes-Piatra Neamt).
• Drumul Judetean D.J.174B cu acces direct la D.N.15 (Toplita-Borsec-Capu Corbului-Tulghes-Piatra Neamt), in localitatea Capu Corbului.

Monumente ale naturii

• Mlastina Mineralizata DOBREANU (rezervatie botanica)

Plante ocrotite din epoca glaciala, localizate in mlastina Dobreanu:

• Menyanhes Trifoliata
• Salix Repens
• Ligularia Siberica

Flora ocrotita in imprejurimile localitatii Bilbor

• Pinus Mugo (denumirea populara – Jneapan)
• Calamagrostis Neglecta, localizat in zona Rachitis si in muntii Calimani
• Salix Starkeana, localizat in zona Bilbor
• Taxus Baccata (denumirea populara – Tisa), localizat in muntii Calimani
• Pinus Cembra, localizat in muntii Calimani
• Viola Epipsila, localizat in zona Bilbor
• Thimus Biohorensis, localizat in muntii Calimani
• Dianthus Glacialis, localizat in muntii Calimani
• Rododendron Koschyi, localizat in muntii Calimani

Fauna ocrotita in zona localitatii Bilbor:

• Lyrurus Tetrix (cocosul de mesteacan)
• Mustela Foina (jderul)
• Ciconia Ciconia (barza alba)
• Ursus De Munte (ursul brun)

Obiective turistice care pot fi vizitate in comuna Bilbor:

Biserica ortodoxa „Sf. Nicolae”

Prima ctitorie de la Bilbor, inaltata la 1795-1797, infatiseaza planul trilobat, cu abside laterale poligonale. Tavanul pronaosului e drept, caci invelitoarea este strapunsa de o miniclopotnita, al carei coif se termina plin bulbi si careia, o poala de sita pare a-i sugera o baza. Bolta naosului, sub aceeasi influenta moldoveana ca si planul, este poligonala, din fasii curbe, marcate de nervuri. Acoperirea altarului pastreaza structura traditionala, a boltii semicilindrice intersectata de trei fasii curbe, si retrasa, de la linia peretilor, pe suprafete plane. La piciorul sfintei mese din piatra cioplita este inscriptionat in chirilica, probabil numele ctitorului bisericii: RONCAN, nume pastrat azi in localitate de urmasii lui, RUNCAN, semnificand pe cei care locuiau in locuri defrisate de padure.
Pridvorul, amplasat spre sud, in dreptul intrarii in pronaus, explica influenta arhitecturii de lemn din Moldova. Aceasta are arcade cioplite, iar la renovarea din 1879 facuta de Raszvenszki din Bucovina, a disparut grinda originala pe care era aplicat simbolul solar, inconjurat de raze. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, pe latura de sud a fost adaugata o prispa cu stalpi sculptati simplu, pe care s-a suprainaltat o clopotnita cu foisor si coif poligonal.
Sfintirea ctitoriei construita la 1795-1797, s-a facut de catre Episcopul roman Ioan Lemeny in anul 1837, remarcand ca „acest locas poarta cruci model voievodal”.

Biserica ortodoxa „Sf. Ap. Petru si Pavel” (1936)

Intre 1933-1937, se ridica noua biserica cu hramul „Sfintilor Apostoli Petru si Pavel”, asezata in centrul localitatii, construita in stil bizantin, cu 3 turnuri, 2 spre apus si unul spre rasarit cu o cupola. Iconostasul bisericii a fost realizat de cunoscutul pictor Aurel Ciupe (1900-1988), profesor la scoala de arte frumoase din Cluj si rector al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj intre anii 1950-1956. Acest profesor emerit a executat lucrari din zona Mures-Toplita sub comanda Arhidiecezei Alba-Iulia: Capela Baile-Sovata, Iconostasul Bisericii Bilbor, Iconostasul bisericii Bardesti, Iconostasul bisericii din Iernut, mentionate in memoriile „Nascut odata cu secolul” din anul 1998. Cu toate ca in localitate oamenii erau marcati de saracia din zona montana, ei participa cu mult suflet la terminarea acestui locas.
Presteaza foarte multe zile de munca pentru arderea si stinsul varului si pentru transportul materialelor de constructie. Receptia edificiului se realizeaza in anul 1937, de catre reprezentantii Oficiului Protopopesc al Gheorgheniului.

Cladirea Primariei si a Consiliului Local – (monument istoric 1936)

Cladirea scolii generale – (monument istoric 1936)

In ziarul „Glasul Muresului” – an III, no. 72 din 15 august 1936 se consemneaza: „Comuna Bilbor curat romaneasca, izolata complet pana dupa razboi de restul imparatiei habsburgice, taranii traind o viata de pastori cu adevarat patriarhala, dezinteresati de treburile publice, ajunge intr-un interval de timp foarte scurt pivotul romanismului stiutor de carte din regiune.[…]. Aici se pastreaza portul nostru national nealterat, obiceiurile noastre cu pronuntat colorit dacic, a neaosei noastre limbi romanesti, intr-un cuvant o comoara istorica,asezata pentru o trainica pastrare in creierul muntilor Calimani, in apropierea faimosului „triplex confinium” (tripla granita dintre Ardeal-Bucovina-Romania), ajunge azi una dintre cele mai frumoase comune romanesti din intreaga tara”.
Acest document a fost scris in 1936 ca un elogiu adus oamenilor din Bilbor pentru terminarea constructiei in rosu a noii scoli din caramida, cu 5 sali de clasa, un laborator, spatiu pentru biblioteca scolara, locuinta de doua camere pentru director si in demisolul cladirii un spatiu pentru internat si magazie.

Monumentul Eroilor – (din primul si al doilea razboi mondial)

„Mlastina mineralizata Dobreanu” – (rezervatie botanica)
Se afla pe un teritoriu de aproximativ 3.5ha la o altitudine de 910 m fiind o rezervatie naturala importanta care este alimentata mereu de izvoare de apa minerala. Pe langa turba gasim si tufuri calcaroase care inglobeaza ramasite ale plantelor din era glaciara cum ar fi Menyanthes Trifoliata, Salix Repens, Liguaria Sibirica precum si multe alte plante relicve ale vegetatiei tundrei.

Rezervatia de la Paraul Rusilor
Pe o suprafata de 0.2ha exista o ingradire pentru protejarea Mesteacanului Pitic.
Pot fi organizate excursii pe jos pe urmatoarele trasee:

• Bilbor – Valea Sestinei – Naureasca: marcaj cruce albastra, 7km, diferenta de nivel fiind de 490m, durata aproximativ 2.5 ore.
• Bilbor – Paraul Borkut – Bistricioara – Alunis (1440m) – Dragoiasa: marcaj linie albastra, 10 km, diferenta de nivel 412m, durata aproximativ 3.5 ore.
• Bilbor – Paraul Vaman – Neagra – Brosteni (Paraul Csutak): marcaj cruce albastra, 7.5 km, 366m diferenta nivel, durata 3 ore.
• Rachitis – Naureasca – Toplicioara: marcaj punct rosu apoi linie rosie, 12-14 km, durata 5-6 ore cu posibilitatea de popas la Cabana Coada Vacii.
• Bilbor – Toplicioara – Varful Racila – Alunis – Vaman – Harlagia (1589m) – Varful Tibles (1669m): marcaj o dunga rosie, 30 km, diferenta nivel 720 m, durata excursiei aproximativ 10-12 ore.